„Discursurile reprezentanților Jobbik demonstrează că nu își cunosc nici măcar țara” a declarat președintele-coordonator național PES activists România, Victor Negrescu

7,2% din populația Ungariei este reprezentată de minorități iar procentajul real a fost și este mult mai mare dacă este să cuprindem și minoritățile declasificate în cadrul ultimului recensământ

 

Discursurile reprezentanților partidului extremist Jobbik demonstrează că aceștia nu își cunosc nici măcar țara ignorând date și statistici reale privind situația minorităților naționale din Ungaria dar și problemele pe care le întâmpină maghiarii din Transilvania în momentul repatrierii lor în Ungaria.

Statisticile privind situația minorităților indică faptul că în România acestea reprezintă aproximativ 10,5%, în timp ce în Ungaria, conform ultimului recensământ, acestea reprezintă 7,2% din populația totală. Prin urmare, dacă este să vorbim de autonomie culturală pe criterii etnice, putem să considerăm că și în Ungaria trebuie să existe o autonomie culturală la fel de sporită ca cea solicitată în România pentru comunitatea maghiară. În realitate însă, minoritățile din Ungaria continuă să fie asimilate și să fie lipsite de reprezentare politică – dovadă fiind faptul că în Ungaria nu există o reprezentare directă în Parlament a minorităților iar singura voce a acestora este un Ombudsman (reprezentant) desemnat de Președintele Ungariei.

Menționăm faptul că procentajul de 7,2% indicat de ultimul recensământ nu indică o cifră reală deoarece procedura realizată a condus la o declasificare a unor minorități naționale importante precum comunitatea evreiască, care în România este luată în considerare, iar în Ungaria este considerată doar o minoritate religioasă ce reprezintă peste 100.000 de persoane.

Mai mult decât atât, mai multe articole din presa din Ungaria dar și în cea internațională atrag atenția asupra faptului că drepturile minorităților sunt puse în pericol de mai multe decizii guvernamentale care au condus la o reducere masivă a fondurilor alocate minorităților. Două exemple în acest sens sunt reducerea bugetului alocat guvernului de autogestiune a minorităților și cel al dreptului de prezervare a identității stipulat în Actul privind Învățământul Public. Iar cum puterea exemplului este cea mai bună îi invităm pe membrii partidului Jobbik să lupte împotriva acestor măsuri și să susțină autonomia culturală pe criterii etnice în Ungaria pentru a arăta că într-adevăr aceasta poate fi realizată.

Lista problemelor legate de minoritățile din Ungaria poate însă continua dacă am căuta să ilustrăm modul în care majoritatea de dreapta din această țară tratează această problemă. În realitate însă, nu este responsabilitatea unui român sau a unei organizații din România să facă acest lucru iar singurii care pot condamna aceste acte sunt cetățenii din Ungaria sau Uniunea Europeană.

Realitatea tristă a intervenției abuzive și războinice a reprezentantului Jobbik este că aceasta face parte doar din strategia politică a acestui partid privind campania electorală. Din nou maghiarii din România sunt puși la mijlocul unei lupte politice care nu este a lor și sunt folosiți de diverși populiști pentru a arăta cât de naționaliști sunt unii politicieni din Ungaria. Poate ar fi fost mai interesant pentru aceștia să vorbească despre cum sunt tratați în realitate maghiarii din Transilvania în Ungaria, despre faptul că nu li se oferă tinerilor maghiari din România șansa unui loc de muncă sau a unei educații gratuite în Ungaria sau despre discriminarea de care suferă aceștia uneori în relația cu autoritățile in țara lor de origine.

În consecință, viitorul tuturor minorităților naționale, a românilor și a maghiarilor, este unul european în care discriminarea nu mai există iar toleranța permite tuturor să își gestioneze viața individual. Separatismele conduc la izolare și ne bucurăm că măcar în acest sens există reprezentanți ai comunității maghiare, unii dintre ei implicați politic și în UDMR, care au înțeles că doar colaborând și comunicând putem să ne cunoaștem mai bine și să ne atingem obiectivele comune: un viitor mai bun, mai sigur pentru o viață decentă.

PES activists România este organizaţia în care membrii şi simpatizanţii de stânga din România pot activa direct la nivelul politicii europene prin intermediul Partidului Socialiştilor Europeni (PES) şi reţelei de simpatizanţi existentă la nivelul tuturor ţărilor membre UE.

În prezent în România există peste 3000 de membrii PES activists în toată ţara şi organizaţia se mândreşte cu o medie de 3 evenimente pe lună şi aproximativ 300 de acţiuni organizate de la înfiinţarea sa în 2007. Organizația PES activists România este recunoscută de statutul PSD și de mai multe acorduri europene între partidele de stânga care îi conferă responsabilitatea dezvoltării dezbaterii pe teme europene și colaborării cu partidele și militanții de stânga din Europa.

Agerpres

Adevărul

 

HAIDEȚI SĂ LUCRĂM ÎMPREUNĂ!activists@pes.ro

www.pes.ro, 2019 © All Rights Reserved PES activists România