UE, dar si intreaga lume au nevoie de surse de energie de incredere, permisibile si sustenabile.

Cresterea dependentei fata de importuri din regiuni instabile sau de la producatori nesiguri este in prezent un risc major, unii mari producatori si consumatori folosind energia ca pe o parghie politica. Alte riscuri includ efectele pe care le au asupra pietei energetice europene actorii externi ce nu se supun acelorasi reguli de piata si nu sunt supusi unei presiuni nationale spre o competitie asemanatoare.

O aprovizionare cu energie sigura se bazeaza pe o combinatie de politici interne si externe. Mai multa actiune este de dorit la nivelul UE.

Dreptul legitim al fiecarui stat membru de a-si consolida relatiile externe in scopul sigurarii unei aprovizionari cu energie sigura si de a hotari singur originea surselor de energie nu este pus la indoiala. Cu toate aceste, formularea concisa si coerenta a unei politici energetice a UE, continand atat articole privind politici interne cat si politici externe, va mari securitatea energetica externa colectiva a Uniunii. Va ajuta, de asemenea, uniunea se faca fata mai eficient posibilelor strategii ale unor distribuitori externi de a destabiliza pietele interne.

Pentru a mari securitatea energetica a aprovizionarilor externe ale UE, este important de urmat un plan care sa atinga urmatoarele obiective:

  1. Promovarea transparentei si imbunatatirea activitatii in sectorul energetic prin parteneriate cu tari terte, obiectivul fiind crearea unui cadru legal, stabil, nediscriminatoriu, transparent si deschis pentru investitii si comert in domeniul energetic.
  2. Imbunatatirea capacitatii de productie si export in tarile producatoare si a infrastructurii de transport energetic in tarile producatoare si de tranzit.
  3. Imbunatatirea climatului investitional pentru companii europene in tari terte si inaugurarea productiei si exportului de resurse energetice spre industria UE.
  4. Imbunatatirea conditiilor de comert prin tranzit nediscriminatoriu si acces pentru tert la infrastructura de export.
  5. Imbunatatirea sigurantei mediului si a infrastructurii energetice.
  6. Incurajarea eficientei energetice, folosirii energiei regenerabile incluzand bio-combustibili , tehnologiilor limitatoare de emisii si a consumului rational de energie pe plan global.
  7. Implementarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto.
  8. Diversificarea gamei de resurse importate si a tarilor de origine.
  9. Crearea unui regim international pentru uraniul imbogatit pentru ce au ales optoiunea nucleara, luand in considerare angajamentele de non-proliferare si prevederile tratatului EURATOM.
  10. Dezvoltarea rezervelor strategice si incurajarea rezervelor comune de energie intre tarile partenere.

Piete mondiale ce functioneaza bine sunt cel mai bun mod de asigurare a stocurilor de energie sigure si ieftine. Acestea creaza o oferta mondiala de energie elastica si corespunzatoare, faciliteaza decizii investitionale si confera siguranta pentru client si pentru producator. Dar pietele nu opereza in vid. Ele au nevoie de o infrastructura fizica si legala, de informatie si transparenta si de participarea principalilor jucatori.

Aceasta s-ar putea realiza daca UE si-ar extinde propria piata energetica pentru a include si vecinii intr-o regiune cu reguli de comert, tranzit si mediu comune. Mai mult, UE ar trebui sa sprijine reciprocitatea in deschiderea de piete si respectul pentru regulile pietei: nediscriminare, competitie si transparenta.

Trebuie sa convingem tarile consumatoare non-UE ca pietele energetice pot lucra pentru ele. Daca ar ajunge la concluzia ca singura cale spre securitate energetica este cea a intelegerilor bilaterale atunci riscul distorsiunii in sistemul energetic ar creste.

Securitatea energetica a UE poate fi sporita prin diversificarea resurselor si a originii geografice cat si a rutelor de tranzit. UE ar trebui sa faciliteze intretinerea si imunatatirea infrastructurii energetice existente in tari vecine, de importanta cheie, alaturi de sprijinirea construirii de infrastructura noua.

Exista un numar de proiecte bazate pe gaz care ori au fost deja hotarate sau sunt intr-o stare avansata de planificare. (Africa de Nord, Orientul Mijlociu, regiunea Caspica, Rusia si Norvegia). Cand vor fi terminate, acestea vor creea noi coridoare energetice si vor mari capacitatea de import su un procent semnificativ din consumul curent al UE. In plus, terminalele LNG ofera o contributie separata la siguranta aprovizionarii. Construirea de conducte internationale majore pentru transportul petrolului dinspre regiunea Caspica si Asia Centrala spre UE sunt de asemenea de o importanta vitala.

Toate instrumentele, variind de la dialoguri politice si politici comunitare cum ar fi comertul, dezvoltarea, competitia, cercetarea, problemele de mediu prin intermediul imprumuturilor si granturilor, incluzandu-le pe cele ale BEI, BERD si alte fonduri structurale, ar trebui sa fie folosite intr-o maniera coerenta pentru a grabi finalizarea acestor proiecte de infrastructura.

Aceasta analiza demonstreaza importanta unei politici UE in relatiile externe bazate pe energie. Ea trebuie sa fie coerenta (sustinuta de toate politicile Uniunii, de Statele Membre si de industrie) si concentrata (indreptate spre initiative ale uniunii cu un impact puternic in relizarea intereselor) Acesta trebuie sa fie conforma si cu obiectivele pe scara larga a politicii externe a UE cum ar fi prevenirea conflictelor, non-proliferarea si promovarea drepturilor omului.

O politica externa pentru energie trebuie sa se bazeze pe o identificare clara a intereselor UE si o evaluare a riscurilor. Aceasta inseamna asigurarea ca UE are suficienta capacitate de monitorizare pentru o informare din timp si pentru largirea capacitatii sale de raspuns. UE ar trebui sa gandeasca o retea de corespondenti ai securitatii energetice, incluzand reprezentanti din Statele Membre, Comisia si Secretariatul Consiliului General pentru a monitoriza securitatea energetica si pentru a formula analiza si planuri de actiune. Observatorul European pentru Resurse Energetice ar putea avea de asemenea o contributie valoroasa.

O politica externa pentru energie eficienta depinde de puterea de a mobiliza considerabilele noastre resurse colective si utilizarea lor in scopul interesului comun. Aceasta inseamna interactiuni cu tari producatoare, de tranzit sau consumatoare pentru a obtine rezultate. Si mai inseamna consientizarea faptului ca infruntarile politice necesita dialog la nivel politic (intre sefi de state sau de guvern) intr-o forma bilaterala, regionala si multilaterala.

HAIDEȚI SĂ LUCRĂM ÎMPREUNĂ!activists@pes.ro

www.pes.ro, 2019 © All Rights Reserved PES activists România